Toate articolele care urmează în acest curs pornesc de la o presupunere: că ai bani de investit. Articolul acesta verifică presupunerea. Dacă la final de lună nu știi exact cât ți-a rămas, sau rămâne mai puțin decât credeai, nu ai încă o problemă de investiții. Ai o întrebare de buget, iar ea are un răspuns precis.
Singurul număr care contează pentru investiții: ce rămâne
Un buget nu e o listă de interdicții. E răspunsul la o singură întrebare: din banii care intră într-o lună, cât rămâne după ce plătești tot ce ai de plătit? Suma aceea e tot ce poți investi. Orice strategie din articolele următoare pornește de la ea. Dacă e zero, nu ai încă ce investi, și e mai bine să afli asta acum decât în ziua în care trebuie să vinzi o investiție ca să plătești o factură.
Trei categorii: venituri, cheltuieli, economii
Fiecare leu intră într-una din trei categorii:
- Venituri: salariu, bonusuri, bonuri de masă, orice intră în cont.
- Cheltuieli: alimente, utilități, transport, mașină, sănătate, haine, vacanțe.
- Economii: fondul de urgență, investițiile, orice obiectiv pentru care strângi bani.
Detaliul important e a treia categorie. Economiile se planifică la început de lună, la fel ca o factură, nu se adună din ce se întâmplă să rămână la final. Ce rămâne după cheltuieli și după economii sunt banii disponibili. Dacă suma e pozitivă, ai o rezervă nealocată. Dacă e negativă, planul nu se închide și trebuie ajustat ceva.
Planul e o estimare. Evidența arată ce s-a întâmplat
Un buget are două jumătăți. Planul spune cât te aștepți să câștigi, să cheltuiești și să economisești în fiecare lună. Evidența notează fiecare tranzacție, pe măsură ce se întâmplă.
Valoarea stă în comparația dintre ele. Ai planificat 2.000 lei la alimente și ai cheltuit 2.450. Nu e un eșec, e o informație: fie planul era nerealist, fie luna a fost neobișnuită. După trei luni de evidență știi care dintre ele.
Începe cu o singură lună. Nu ai nevoie de istoricul ultimului an. Ai nevoie de extrasul de cont de luna trecută și de o oră liberă.
Un exemplu cu cifre
O gospodărie cu două salarii nete de câte 5.000 lei:
| Categorie | Plan lunar |
|---|---|
| Venituri (2 × 5.000 lei) | 10.000 lei |
| Cheltuieli (alimente, utilități, transport, mașină, sănătate, vacanțe, sport, haine, distracție) | 6.000 lei |
| Economii: fond de urgență | 2.000 lei |
| Economii: acțiuni | 2.000 lei |
| Bani disponibili | 0 lei |
Zero e rezultatul corect aici: fiecare leu are o destinație stabilită dinainte. Cifrele sunt cele din exemplul foii de calcul de mai jos. Ale tale vor fi altele, și exact asta e ideea.
Fondul de urgență vine înaintea investițiilor
Fondul de urgență înseamnă bani ținuți la îndemână, într-un cont de economii sau într-un depozit pe termen scurt, pentru o reparație, o problemă de sănătate sau o lună fără venit. O regulă des folosită e între trei și șase luni de cheltuieli. În exemplul de mai sus, asta înseamnă între 18.000 și 36.000 lei.
De ce vine înaintea investițiilor? Pentru că acțiunile pot fi cu 20-30% mai jos tocmai în luna în care ai nevoie de bani. Fără fond de urgență, vinzi atunci, la prețul acela. Cu fond de urgență, nu ești obligat să vinzi.
Fiecare economie are nevoie de o țintă și de o dată
„Strâng pentru fondul de urgență” nu îți spune dacă pui deoparte destul. „18.000 lei până în septembrie 2027” îți spune exact. Cu o țintă și o dată, calculul e simplu:
(ținta − cât ai strâns deja) ÷ lunile rămase = cât pui deoparte pe lună
Ai strâns deja 3.000 lei și mai sunt 12 luni: (18.000 − 3.000) ÷ 12 = 1.250 lei pe lună. Dacă planul tău are 2.000 lei pe lună la fondul de urgență, ajungi mai devreme. Dacă are 800 lei, fie muți data, fie găsești diferența în cheltuieli. Oricare variantă e bună, câtă vreme o alegi cu cifrele în față.
Foaia de calcul: plan, evidență și obiective într-un singur fișier
Tot ce e descris mai sus există ca foaie de calcul Google Sheets gratuită, pe care o copiezi în propriul Drive:
- Plan pe trei ani, lună cu lună. Deasupra fiecărei luni apare ✔ când fiecare leu are o destinație și 𐄂 când mai sunt bani nealocați sau ai alocat mai mult decât ai.
- Evidență: notezi tranzacțiile sau lipești rândurile exportate din aplicația băncii.
- Panou lunar: realizat față de plan pe fiecare categorie, rata de economisire, cea mai mare cheltuială și categoriile care au depășit bugetul.
- Obiective: pentru fiecare economie, ținta, data, cât ai strâns, progresul și suma necesară pe lună, calculate din evidență.
Categoriile incluse, pe care le poți redenumi:
- Venituri: Salariu (persoana 1), Salariu (persoana 2), Bonus, Bonuri de masă și cinci rânduri libere.
- Cheltuieli: Alimente, Utilități, Transport, Mașină, Sănătate, Vacanțe, Sport, Haine, Distracție și șapte rânduri libere.
- Economii: Fond de urgență, Acțiuni și trei rânduri libere.
Etichetele sunt în română și engleză. Copia ajunge în Drive-ul tău și e a ta: noi nu o vedem și nu îți cerem acces la contul Google.
Copiază foaia de calcul în Drive-ul tău
Îți trimit linkul pe email. Fișierul se copiază în contul tău Google; eu nu am acces la el.
Ai deja o aplicație de buget sau un tabel propriu care funcționează? Păstrează-l. Ce contează sunt cele trei categorii și comparația lunară, nu instrumentul.
Ce urmează: ce faci cu suma care rămâne
Când bugetul arată lună de lună o sumă care rămâne pozitivă, iar fondul de urgență se apropie de țintă, ai răspunsul la întrebarea din titlu. Următorul articol, Ce este investiția?, explică ce poți face cu banii aceia. Iar când începi să investești, Anchorfolio urmărește ce cumperi și cât te-ai apropiat de fiecare obiectiv, așa cum foaia de calcul urmărește bugetul.